Existenţă prea răcită.

Şi rece-i turma cea de măşti,

Pluteşte pe frecvenţe-n căşti

Că nu mai ştii cine şi cum

A spulberat pacea în scrum.

 

Şi mult prea rece e trăirea

Şi existenţa-n toată firea

Că alergînd doar prin noroi

Uităm de cei ce-s lîngă noi.

 

Mult prea grăbit ne-ascundem azi:

Rişti să te-mpiedici şi să cazi.

Ai un moment ca să-ţi revii

Din zilele mult prea pustii?

 

Cui să-i explici ce-i asta viaţă,

Cînd singur balansezi pe-o aţă?

Şi-n toată realitatea noastră

Sufletul fuge pe fereastră.

tumblr_mgse5jEZDn1qbah6ko1_500_large

Lasă un comentariu :)

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s