Ploaia şi eu

Zilele astea e cam noros afară. Azi am privit ploaia din altă perspectivă şi am realizat că-i o sursă nesecată de inspiraţie.

Plouă iar.

Plouă iar şi ploaia asta toată

Are ceva sfînt şi bun în ea,

Şi se scurg pe văi cu ea odată

Grijile şi suferinţa mea.

 

Plouă iar şi-ai zice că-s nebună

Dac-aş sta afară pînă-n zori,

Şi eu ţi-aş striga că-i o minciună:

Ploaia-i mîntuirea cea din nori.

 

Plouă iar şi ploaia mea e caldă,

Ba mai mult, e plină de culoare,

În ea nemurirea mea se scaldă,

Ploaia nu-i tristeţe, i-o valoare.

 

Plouă iar şi stropii mari de ploaie

Oglindesc doar clipe şi plăcere,

Ce se scurg ca apa în şiroaie,

Ploaia asta este o avere.

 

Plouă iar şi norii storc lumină

Ce s-a cuibărit în ei din soare

Iar noi savurăm pacea senină

Şi a ploii sfîntă alinare.

Imagine

4 thoughts on “Ploaia şi eu

Lasă un comentariu :)

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s