Luna mea

Iar şi iar e lună plină,

Cîntă greieri rînd pe rînd,

Dorm şi florile-n grădină,

E-ntuneric şi în gînd.

 

Noaptea-i noapte, n-ai ce-i face,

Parc-ar fi ca o saltea,

Are-n ea un orificiu

Şi acolo-i luna mea.

 

Luna mea e diferită,

Nu e sfera ce-o văd toţi.

Ea de vise e umbrită,

Nu de cratere şi borţi.

 

Şi la orice miez de noapte

Să m-asculte doar ea ştie,

Legănată lin de şoapte,

Răspunzînd c-o melodie.

 

Şi nu, nu-i răutăcioasă,

Ba din contr-aş zice, zău!

Că ar fi ca o crăiasă

Din baladele cu zmeu.

 

Luna mea e o minune,

Nu c-aş fi lăudăroasă,

Dar de-aţi şti ce poate spune

N-aţi mai sta nopţile-n casă.Imagine

P.S. Poză: Florin Soltan

P.P.S. Dedicată în exclusivitate  Alinei Cuzneţov

Lasă un comentariu :)

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s